7 lucruri care trebuie făcute pentru protejarea vârstei mentale

7 lucruri care trebuie făcute pentru protejarea vârstei mentale

Câteva schimbări în stilul de viață pot îmbunătăți sănătatea mentală. Dintre diferite tipuri de demență, cea mai cunoscută și prevalentă este boala Alzheimer. Îmbătrânirea este unul din factorii cei mai importanți de îmbolnăvire de demență, iar riscul se dublează la fiecare 5 ani începând cu vârsta de 65 de ani.

Știința credea în trecut că îmbătrânirea cerebrală era inevitabilă, din cauza oboselii mentale. Cu toate acestea, în ultimele decade a devenit un manifest faptul că mașinăria mentală este capabilă să construiască noi rețele neuronale, mărind memoria, într-un proces numit neuroplasticitate.

Ce se poate face pentru a optimiza sănătatea cerebrală

În continuare veți afla șapte lucruri care pot contribui la menținerea unui creier în formă.

Să ne menținem active

Din ce în ce mai multe studii demonstrează că exercițiile regulate sunt cruciale pentru prezervarea funcției cerebrale pe măsură ce îmbătrânim. Activitatea fizică regulată stimulează fluxul sanguin al creierului, dezvoltarea de noi celule cerebrale și interconexiunile lor. Aceasta este asociată cu un volum mai mare a creierului. De asemenea, reduce riscul hipertensiunii, obezității, diabetului și hipercolesterolemiei, care sunt legate de declinul cognitiv și de demență.

 

Câtă mișcare trebuie să facem? Există destule controverse în această privință, dar se pare că este suficient minim 30 de minute pe zi (o oră pentru copii) . Acest lucru presupune mers pe jos, alergat, înotat, mers cu bicicleta cinci zile pe săptămână, plus două sesiuni săptămânale de exerciții de rezistență.

Cu toate acestea, persoanele sedentare ar trebui să crească activitatea fizică. Ar trebui să aibă astfel de activități mai mult de 5 ore pe săptămână.

Menținerea de contacte sociale

Singurătatea este rea pentru creier, iar activitatea socială este asociată clar cu riscuri mai mici de declin mental și demență. În plus, diferite studii arată că influențează direct sănătatea cardiacă și depresia: urmărirea a mai mult de 1000 de adulți timp de 12 ani a arătat că pe măsură ce a crescut activitatea socială riscul de declin mental global a fost cu 47% mai mic.

Răspunsul la noi provocări

Cine continuă să învețe lucruri noi pe parcursul vieții, acceptând noi provocări, are parte un declin cognitiv mai mic. Aproape unu din cinci cazuri de disfuncții cerebrale și demențe se pot atribui nivelurilor scăzute de activitate mentală, mai mult decât oricare alt factor. Așa că: trebuie să ne folosim creierul…pentru a nu ne lua adio de la el.

Se pot face diverse activități precum studierea unei alte limbi, învățarea unui instrument muzical, etc. Există și programe de coaching care fac bine funcției cognitive. Există un consens general care indică că, cu cât se realizează mai multe activități, cu atât mai bine.

Urmarea dietei mediteraneene

Există abia câteva investigații incipiente în ceea ce privește influența dietei asupra creierului, în special în cazul demenței. Dovezile de astăzi cele mai consistente se centrează pe beneficiile dietei mediteraneene, bogată în ulei de măsline, fructe, legume, fructe uscate și semințe, cu un aport moderat de pește, pui, ouă și lactate și cantități scăzute de carne roșie, carne procesată și zahăr.

De asemenea, se tinde spre sublinierea beneficiilor alimentelor vegetale și ale grăsimilor sănătoase, cum ar peștele alb, avocado sau fructele uscate (nuci).

Controlul stresului

Știința asociază stresul cronic cu sănătatea creierului care îmbătrânește. Se știe că nivelurile înalte de cortizol (hormonul stresului), menținute în timp, au consecințe negative pentru neuroni și pentru diverse aspecte ale cunoașterii înclusiv atenția, învățarea și memoria.

Prin urmare, reducerea stresului este fundamentală, prin eliminarea factorilor care îl provoacă și prin dezvoltarea de strategii pentru controlarea lui (precum exercițiu fizic, meditație și coaching mental).

Există diverse studii la scară mică care raportează beneficii ale tehnicilor de relaxare, precum yoga și meditația, dar încă se fac investigații în acest sens.

Odihnă suficientă

Somnul este vital pentru menținerea sănătății cerebrale. Somnul are funcții restaurative asupra funcțiilor corpului, dar una dintre cele mai importante este reactivarea experiențelor dintr-o zi, care sunt consolidate în memorie, evitând pierderea sa.

Există, de asemenea, numeroase studii care arată că somnul potențează capacitatea de reținere a informației primite și că privarea de somn este asociată cu o memorie slabă.

Studii anterioare au arătat că există o legătură între lipsa somnului și plăcile cerebrale, un simptom inechivoc de Alzheimer. Plăcile pot întrerupe somnul și lipsa sa poate provoca apariția plăcilor: un cerc vicios.

Se poate schimba stilul de viață prin îmbunătățirea somnului, evitând consumul de cafea și alcool înainte de culcare, ceea ce îmbunătățește calitatea și orele de somn.

Protejarea inimii

O inimă sănătoasă este, de asemenea, vitală pentru un creier sănătos. Disfuncțiile cardiace și celelalte probleme cardiovasculare, mai frecvente precum îmbătrânirea, au consecințe negative asupra sănătății cerebrale, fără a lua în calcul celelalte riscuri precum accidentul vascular cerebral (ictus). Pe măsură ce înaintăm în vârstă, sistemul vascular (vene și artere), de asemenea, îmbătrânește. Arterele devin rigide, își pierd elasticitatea și se reduce capacitatea de irigare a creierului, ceea ce implică un aport mai scăzut de oxigen și glucoză, ambele vitale pentru sănătatea neuronilor.

Share this post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *